Astăzi, Joi, 29 Ianuarie, 2026 Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul; Sf. Mc. Filotei 1 Petru 4 12 Iubiților, nu vă mirați de focul aprins între voi ca să vă’ncerce , ca și cum vi s’ar întâmpla ceva străin, 1 13 ci de vreme ce sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucu- rați-vă, pentru ca și la descope- rirea slavei Sale cu veselie să vă bucurați .2 14 De sunteți ocărâți pentru nume- le lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi; blasfemiat de ei, de voi e preamărit. 3 15 Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaș, sau fur, sau făcător de rele, sau ca iscoditor ;4 16 dar dacă suferă pentru că e creștin, să nu se rușineze, ci’ntru = Calomniile din partea păgânilor; vezi 3, 16. 1 Rezonanța finalului „Fericirilor” din Predica de pe Munte, Mt 5, 12. 2 Variantă manuscrisă: „Duhul slavei și al puterii și al lui Dumnezeu”; crescendo atributiv, care însă se referă la Unul și Același Duh. 3 = Indiscret; cel ce-și aruncă ochiul în viața sau treburile altora; delator. 4 numele acesta să-L preamărească pe Dumnezeu. 17 Căci vremea este ca judecata să’nceapă de la casa lui Dumne- zeu; și dacă’ncepe de la noi, care va fi sfârșitul celor ce nu se supun Evangheliei lui Dumnezeu? 18 Și dacă dreptul abia se mântu- iește, necredinciosul și păcătosul unde se vor arăta? 19 Așa încât cei ce suferă după voia lui Dumnezeu, Lui, credinciosului Dumnezeu să-și încredințeze su- fletele întru săvârșirea binelui. 1 Petru 5 1 Pe cei dintre voi care sunt preoți îi îndemn eu, cel împreună-preot și martor al patimilor lui Hristos și părtaș al slavei ce va să se des- copere: 5 2 Păstoriți turma lui Dumnezeu ce vi s’a dat în seamă, veghind asupra ei nu de nevoie, ci de bunăvoie, după Dumnezeu, nu pentru câștig rușinos, ci din tragere de inimă, Pentru preoți-prezbiteri vezi nota de la FA 11, 30. 5 3 nu ca și cum ați fi stăpânii celor ce v’au căzut la sorți , ci voi fă- cându-vă pilde ale turmei. 6 4 Iar când Se va arăta Mai-Marele păstorilor, veți primi cununa cea neveștejită a măririi. 5 De asemenea, voi, cei mai tineri, supuneți-vă celor bătrâni. Îmbră- cați-vă toți întru smerenie unii față de alții, pentru că Dumnezeu le stă’mpotrivă celor mândri, dar celor smeriți le dă har. Marcu 12 38 Și le spunea în învățătura Sa: „Feriți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi și să fie salutați în piețe 39 și să stea pe scaunele din față în sinagogi și pe locurile cele dintâi la ospețe, 40 ei, care mănâncă de istov ca- sele văduvelor și cu fățărnicie se roagă’ndelung; aceștia mai mare osândă-și vor lua”. 41 Și șezând în fața cutiei milelor ,7 Sau: ai celor ce v’au căzut la îm- părțirea unei moșteniri (un bun obținut prin noroc sau întâmplare, asupra căruia posesorul nu se simte răspunzător și pe care-l consideră la discreția sa – exem- plul Fiului risipitor, Lc 15, 11-32). 6 Vistieria în care se depuneau danii atât pentru nevoile templului, cât și pentru opere de caritate. 7 Iisus privea cum mulțimea arun- că bani în cutie. Și mulți bogați aruncau mult. 42 Și venind o văduvă săracă, a aruncat doi bănuți, adică un co- drant. 43 Și chemându-i la Sine pe uceni- cii Săi, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc că această văduvă săracă a aruncat în cutia milelor mai mult decât au aruncat toți ceilalți. 44 Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, totul de la gura ei”.8 Tâlcuire Văduva a aruncat în vistieria Templu- lui doi bănuți, iar Domnul a zis că ea a pus mai mult decât toți, chiar dacă ceilalți arun- cau bani cu nemiluita. Deci, ce a dat preț bănuților ei? Starea sufletească cu care și-a adus ea prinosul. Vezi ce deosebire e între fapta bună lipsită de suflet, făcută pentru că „așa e obiceiul” și fapta bună în care omul pune Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 8 suflet și inimă? Nu felul în care se arată pe dinafară îi dă unei fapte preț, ci starea sufletească a făptuitorului. Așa se întâmplă că o faptă minunată în toate privin- țele poate să nu aibă nici un preț înaintea lui Dumnezeu, iar alta, neînsemnată la arătare, să afle la El înaltă prețuire. Ce reiese de aici, poate vedea oricine. Totuși, să nu cugete nimeni că poate lepăda cele din afară, mărginindu-se doar la cele lăuntrice. Acea văduvă n-ar fi fost lăudată dacă și-ar fi zis: „Aș vrea și eu să dau, dar ce să fac? N-am decât doi bănuți. Dacă îi dau, rămân fără o lețcaie”. Însă ea, precum a dorit, așa a și făcut, încredințându-și viața în mâinile lui Dumnezeu. Și dacă n-ar fi dat nimic, nimeni nu ar fi osândit-o: nici oamenii, nici Dumnezeu; însă atunci nu ar fi dat dovadă de acea întocmire sufletească ce a deose- bit-o de ceilalți și a făcut-o slăvită în întreaga lume creștină.9 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 9