Astăzi, Luni, 19 Ianuarie, 2026 Sf. Cuv. Macarie Egipteanul; Sf. Mc. Eufra- sia; Sf. Cuv. Macarie Alexandrinul; Sf. Cuv. Arsenie; Sf. Antonie Stilitul din Georgia; Sf. Cuv. Marcu; Sf. Meletie Mărturisitorul; Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului Iacob 2 14 Ce folos, frații mei, dacă cine- va zice că are credință, dar fapte nu are? Oare poate credința să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana zilnică 16 și cineva dintre voi le-ar zice: Mergeți în pace, încălziți-vă și să- turați-vă!, dar fără să le dea cele trebuincioase trupului, care-ar fi folosul? 17 Așa și credința: dacă nu are fap- te, doar în ea însăși e moartă.1 18 Dar va zice cineva: Tu ai cre- dință, iar eu am fapte; arată-mi credința ta fără fapte, și eu din faptele mele îți voi arăta credința mea. 19 Tu crezi că unul este Dumne- zeu?: Bine faci; dar și demonii cred = Singură; izolată de ceea ce-i poate conferi eficiență. 1 și se cutremură… 20 Dar vrei tu să’nțelegi, omule ușuratic, că credința fără fapte este moartă ?2 21 Avraam, părintele nostru, oare nu din fapte a fost el îndreptățit când l-a pus pe jertfelnic pe fiul său Isaac? 3 22 Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui și că prin ele s’a desăvârșit credința 23 și s’a plinit Scriptura care zice: Și I-a crezut Avraam lui Dumnezeu, și aceasta i s’a socotit ca dreptate; și el a fost numit prieten al lui Dumnezeu. 24 Vedeți că din fapte este în- dreptățit omul, și nu numai din credință. Variantă manuscrisă: stearpă.2 „A fi cineva îndreptățit” sau „a se îndreptăți”: a avea elementele prin care să fie socotit drept în fața lui Dumnezeu; vrednic de mântuire. 3 25 În același fel și Rahab desfrâna- ta: oare nu din fapte s’a îndreptățit ea când i-a primit pe cercetași și i-a scos afară pe altă cale? 26 Și după cum trupul fără suflet este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă. Marcu 10 46 Și au venit în Ierihon. Și ieșind El din Ierihon cu ucenicii Săi și cu mulțime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, ședea cerșind la marginea drumului. 47 Și auzind că este Iisus Nazari- neanul, a început să strige și să zică: „Iisuse, Fiul lui David, milu- iește-mă!” 48 Și mulți îl certau, ca să tacă; el însă cu mult mai tare striga: „Fiule al lui David, miluiește-mă!” 49 Și Iisus, apropiindu-Se, a zis: „Chemați-l!” Și l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăznește, scoa- lă-te; te cheamă…”. 50 Iar orbul, lepădându-și haina de pe el și sărind în picioare, a venit la Iisus. 51 Și l-a întrebat Iisus, zicându-i: „Ce voiești să-ți fac?” Iar orbul I-a răspuns: „Să-mi capăt vederea, Învățătorule!” 52 Iar Iisus i-a zis: „Du-te, credința ta te-a mântuit!” Și îndată și-a căpătat vederea și-I urma lui Iisus pe cale.4 Tâlcuire Orbul din Ierihon, aflând că Dom- nul trece pe acolo, și-a ridicat gla- sul. Strigătul lui a ajuns la Domnul; nimic din cele ce-L înconjurau n-a putut opri acest strigăt, și Domnul, che- mându-l pe orb la Sine, i-a dat înapoi vederea. În orice vreme și în orice loc Domnul nu trece doar, ci este și rămâne; El cârmuiește întreaga lume. Judecând omeneș- te, asta înseamnă că El are multe griji; pe deasupra, și cetele înge- rești îl înconjoară cu slavosloviile lor. Dar dacă reușești să-ți înalți glasul, asemenea orbului din Ieri- hon, nimic nu va putea împiedica strigătul tău să ajungă la Domnul; El va auzi și va împlini cererea ta. Împiedicarea nu o face Domnul; El e aproape și are pregătit tot ce îți trebuie; împiedicarea o faci tu. Înalță-ți glasul până la măsura la care să-l asculte Domnul și vei primi îndată tot ce dorești. Dar Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 4 care e măsura aceasta? Credința, nădejdea, încredințarea în voia lui Dumnezeu. Dar și aceste măsuri își au măsurile lor. Care trebuie să fie aceste măsuri? Întreabă pe cel care a cerut și a primit ceea ce a cerut; el îți va spune: „M-am rugat pentru cutare și cutare lucru și am primit; acum am nevoie de asta și de cealaltă, mă rog și nu primesc și știu de ce: fiindcă nu pot să mă ridic la acea măsură a rugăciunii pe care am avut-o mai înainte”. Reiese că această măsură nu poate fi aplicată mereu. Un singur lucru este limpede: că totul ține de noi, nu de Domnul. Îndată ce vei fi în stare să primești, vei primi neapărat.5 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 5