Joi, 16 Iulie, 2026 Sf. Sfințit Mc. Atinoghen cu cei zece ucenici ai lui; Sf. Mc. Iulia 1 Corinteni 7 24 Fiecare, fraților, în starea’n ca- re-a fost chemat, în aceea să ră- mână înaintea lui Dumnezeu. 25 Cât despre fecioare, nu am po- runcă de la Domnul. Vă dau însă sfatul meu, ca unul care-am fost miluit de Domnul să fiu vrednic de crezare. 26 Socotesc dar că, la trebuința de-acum , aceasta este bine, că adică bine este pentru fiecare să fie astfel: 1 27 Ești legat de femeie?: Nu căuta dezlegare. Te-ai dezlegat de fe- meie?: Nu căuta femeie. 28 Dacă totuși te-ai însurat, n’ai păcătuit. Numai că unii ca aceștia vor avea suferință în trupul lor, și eu aș vrea să vă cruț. 29 Și pe aceasta v’o spun, fraților: Că de-acum vremea se scurtează, așa că și aceia care au femei să fie ca și cum n’ar avea; Presiunea timpului; conștiința că in- tervalul dintre cele două veniri ale lui Hristos se scurtează (vezi Rm 13, 11 și, mai jos, v. 29). 1 30 și cei ce plâng, ca și cum n’ar plânge; și cei ce se bucură, ca și cum nu s’ar bucura; și cei ce cum- pără, ca și cum n’ar fi stăpâni; 31 și cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s’ar folosi deplin; căci chipul lumii acesteia trece. 32 Dar aș vrea ca voi să fiți lipsiți de grijă. Cel neînsurat se îngrijește de ale Domnului, cum să-I placă Domnului; 33 dar cel însurat se îngrijește de ale lumii, cum să-i placă femeii, 34 și iată-l împărțit . Și femeia ne- măritată, și fecioara se îngrijește de ale Domnului, ca să fie sfântă și cu trupul și cu duhul; dar cea măritată se îngrijește de ale lumii, cum să-i placă bărbatului. 2 35 Și aceasta spre folosul vostru o = Împărțit între Dumnezeu și căs- nicie. În manuscrisele grecești, versetul 34 e formulat în mai multe variante, fo- losite și de numeroși traducători români. Urmând ediția critică cea mai nouă, redactarea de față e cea mai corectă și mai limpede. 2 spun, nu ca să vă întind un laț , ci spre buna rânduială și spre alipi- rea, fără abatere, de Domnul. 3 Matei 15 12 Atunci apropiindu-se ucenicii, I-au zis: „Știi că fariseii, auzind acest cuvânt, s’au scandalizat?” 13 Iar El, răspunzând, a zis: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu Cel ceresc va fi smuls din rădăcină. 14 Lăsați-i; sunt călăuze oarbe or- bilor; și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă”. 15 Și Petru, răspunzând, I-a zis: „Lămurește-ne parabola aceasta”. 16 Iar El a zis: „Chiar și voi sunteți nepricepuți? 17 Nu înțelegeți că tot ce intră în gură se duce în pântece și iese afară? 18 Dar cele ce ies din gură pornesc din inimă, și acelea sunt cele ce-l spurcă pe om. 19 Că din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, hoții, mărturii mincinoase, defăimări. 20 Acestea sunt cele ce-l spurcă pe om; dar a mânca fără să-și fi spălat mâinile, asta nu-l spurcă pe om”. Figură de stil: nu spre a vă impune restricții prin argumente meșteșugite. 3 21 Și ieșind de acolo, Iisus a plecat în părțile Tirului și ale Sidonului.4 Tâlcuire „Din inimă ies gân- durile rele.” Dar de unde vin ele în ini- mă? Rădăcina lor e în păcatul care trăiește în noi, iar deosebirea, înmul- țirea și felul lor aparte vin la fiecare din bunul său plac. Ce-i de făcut, atunci? Pentru în- ceput, taie tot ce ține de bunul tău plac. Aceasta e ca și cum ar rupe cineva frunzele unui copac, i-ar tăia crengile și ar reteza trunchiul până aproape de rădăcină. Apoi, nu îngădui să iasă lăstari noi, și rădăcina, de asemenea, se va us- ca; cu alte cuvinte, nu îngădui să iasă din inimă gânduri rele, iar pe cele ce ies taie-le și alungă-le, iar păcatul care trăiește în noi, nepri- mind întăriri, va slăbi și va deveni cu totul neputincios; în asta stă miezul poruncii: „Fiți treji, prive- gheați. Luați aminte la voi înșivă, încingeți mijlocul cugetelor voas- tre”. Trezvia trebuie îmbinată cu dreapta socotință. Din inimă ies Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 4 nu numai lucruri rele, ci și bune; totuși, nu orice lucru bun pe care ni-l insuflă inima trebuie împlinit. Ceea ce trebuie cu adevărat împli- nit o hotărăște dreapta socotință. Dreapta socotință este cuțitul gră- dinarului, care taie unele crengi și altoiește altele.5 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 5