Luni, 6 Iulie, 2026 †) Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fiii lor, Audifaciu și Avacum Romani 16 17 Și vă rog, fraților, să vă păziți de cei care fac dezbinări și poticniri împotriva învățăturii pe care ați primit-o. Feriți-vă de ei .1 18 Că unii ca aceștia nu-I slujesc Domnului nostru Iisus Hristos, ci pântecelui lor; și prin vorbe atră- gătoare și cuvântări plăcute înșeală inimile celor simpli. 19 Fiindcă ascultarea voastră este cunoscută de toți. Mă bucur deci de voi, dar vreau să fiți prevăzători cu binele și neamestecați cu răul . 2 3 E vorba de primii sectanți ai Biseri- cii: iudaizanții, ale căror metode devin tipice pentru toți cei de mai târziu. 1 În dublu sens: ascultarea mesajului evanghelic și supunerea față de el (vezi și 1, 5 și nota). 2 Înțelepți (prudenți) în fața binelui (care poate înșela, ca în cazul sectanților de care e vorba) și fără compromisuri față de agresiunea răului. 3 20 Iar Dumnezeul păcii îl va zdrobi curând pe Satana sub picioarele voastre. Harul Domnului nostru Iisus Hristos cu voi! 21 Vă îmbrățișează Timotei, cel îm- preună-lucrător cu mine, și Luciu și Iason și Sosipatru, cei de un neam cu mine. 22 Vă îmbrățișez în Domnul eu, Tertius, care am scris epistola .4 23 Vă îmbrățișează Gaius, gazda mea și a toată Biserica. Vă îmbră- țișează Erast, vistiernicul cetății, și fratele Cvartus. 24 Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi cu toți. Amin! Matei 13 10 Și apropiindu-se ucenicii, I-au zis: „De ce le vorbești în parabole?” Tahigraful căruia Pavel i-a dictat epistola. 4 11 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Pentru că vouă vi s’a dat să cu- noașteți tainele împărăției ceruri- lor, dar acestora nu li s’a dat. 12 Căci celui ce are i se va da și-i va prisosi, dar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce are.5 13 De aceea le vorbesc în parabole, că ei văd fără să vadă și aud fără să audă și nici să înțeleagă. 14 Și se plinește cu ei profeția lui Isaia care zice: Cu auzul veți auzi, dar nu veți înțelege, și cu privirea veți privi, dar nu veți vedea. 15 Căci inima acestui popor s’a îm- pietrit și urechile lor greu aud și ochii lor s’au închis, ca nu cumva cu ochii să vadă și cu urechile să audă și cu inima să înțeleagă și să-și revină și Eu să-i vindec. 16 Dar fericiți sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud. 17 Că adevăr vă grăiesc: mulți pro- feți și drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și n’au văzut, și să audă ceea ce auziți voi, și n’au auzit. 18 Așadar, ascultați parabola se- mănătorului: Celui ce posedă Legea Veche și se arată disponibil pentru mai mult, i se va da și cea Nouă; dar celui ce se do- vedește incapabil să meargă mai departe îi rămâne doar Legea Veche, care însă, prin ea însăși, nu mai valorează nimic. Principiul e valabil și pentru creștini. 5 19 La cel ce aude cuvântul împără- ției și nu-l înțelege, vine Cel-Rău și răpește ceea ce s’a semănat în inima lui; aceasta e sămânța se- mănată lângă drum. 20 Iar cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul și-l primește de’ndată cu bucurie, 21 dar neavând rădăcină în sine, ține până la o vreme; și întâm- plându-se necaz sau prigoană din pricina cuvântului, îndată se po- ticnește. 22 Cea semănată între spini este cel care aude cuvântul, dar gri- ja lumii acesteia și înșelăciunea avuției înăbușă cuvântul și-l face neroditor. 23 Iar sămânța semănată în pământ bun este cel ce aude cuvântul și-l înțelege, aduce roadă și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci”.6 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 6Tâlcuire Pentru ce mulți nu pricep convorbirile privitoare la lu- crurile duhovni- cești? Din pricina învârtoșării inimii. Atunci când inima e umplută de îm- pătimirile lucrurilor pământești, ea devine grosolană, precum es- te scris: „îngrășatu-s-a, îngroșa- tu-s-a, lărgitu-s-a”. Astfel fiind, ea trage în jos ca o ghiulea, fere- când de pământ întregul suflet și mintea o dată cu acesta. Atunci, învârtindu-se numai în cercul lu- crurilor de jos, devine josnică și nu se poate înălța sus, întocmai ca o orătanie ghiftuită cu nutreț; nu vede cele de sus; toată alcătuirea ei este potrivnică acestora... Acolo este un tărâm cu totul necunos- cut ei. Printre toate concepțiile și experiențele sale, ea nu poate afla nimic care să fie pe potriva celor de dincolo, ca să le poată vedea pe acestea măcar prin oglindă, în ghicitură. Ca atare, nici el nu se apucă să facă judecăți privitoare la aceste lucruri, nici pe alții, care fac astfel de judecăți, n-are chef să-i asculte, iar cărțile în care este scris despre aceste lucruri nici nu le ia în mână. Oare nu aceasta este pricina pentru care la mulți puteți găsi destule reviste lumești, iar duhovnicești nici măcar una, nici măcar o singură carte duhov- nicească, nici chiar Evanghelia?7 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 7