Duminică, 13 Septembrie, 2026 Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci † Târnosirea bisericii Învierii din Ierusalim †) Sf. Cuv. Ioan de la Prislop; † Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian; Sf. Mc. Corneliu Sutașul Sf. Sfințit Mc. Ciprian, episcopul Cartaginei Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci Psalmul 27 9 Mântuiește poporul Tău și bine- cuvintează moștenirea Ta; păsto- rește-i și înalță-i până’n veac. Psalmul 27 1 Către Tine, Doamne, am strigat; Dumnezeul meu, să nu taci de dinaintea mea, că dacă Tu taci de dinaintea mea eu mă voi asemăna cu cei ce se pogoară în groapă. Galateni 6 11 Vedeți cu ce litere mari v’am scris eu, cu mâna mea .1 12 Câți vor să fie binevăzuți în trup , aceia vă silesc să vă tăiați împrejur, numai ca să nu fie ei prigoniți pentru crucea lui Hris- tos. 2 13 Fiindcă nici ei înșiși, cei care se taie’mprejur, nu păzesc legea, ci vor ca voi să vă tăiați împrejur pentru ca să se laude ei în trupul vostru. 14 Dar mie să nu-mi fie a mă lăuda Pavel obișnuia să-și încheie scrisorile cu mâna proprie. Literele mari, apăsate, aveau menirea de a sublinia pasajele mai importante. 1 = Să se remarce pe ei înșiși după criterii exterioare (nu după cele duhov- nicești). 2 decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lu- mea este răstignită pentru mine și eu pentru lume. 15 Că în Hristos Iisus nici tăie- rea’mprejur este ceva, nici netăie- rea’mprejur, ci făptura cea nouă. 16 Și toți cei ce vor umbla du- pă dreptarul acesta, pace și milă asupra lor și asupra Israelului lui Dumnezeu! 17 De acum înainte nimeni să nu-mi mai facă supărare; căci eu în trupul meu port semnele Dom- nului Iisus .3 18 Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru, fraților! Amin. Ioan 3 13 Nimeni nu s’a suit la cer, decât Cel Care S’a pogorât din cer, Fiul Omului, Cel ce este în cer. 14 Și după cum Moise a înălțat șarpele în pustie, tot așa trebuie să Se înalțe Fiul Omului, 15 pentru ca tot cel ce crede într’- Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică. 16 Că într’atât a iubit Dumne- = Urmele rănilor primite de dragul lui Iisus, suprema pecete a identității lui Pavel 3 zeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într’Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică. 17 Că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci pentru ca lumea să se mântuiască printr’Însul.4 Tâlcuire „După cum Moise a înălțat șarpele în pustie, așa trebuie să fie înălțat Fiul Omului, ca tot cel ce crede în el să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” Cre- dința în Fiul lui Dumnezeu, Care cu trupul S-a răstignit pentru noi, este puterea lui Dumnezeu spre mântuire, izvorul viu al năzuințe- lor și stărilor duhovnicești dătă- toare de viață, receptacolul harului atotcuprinzător al Sfântului Duh, care rămâne pururea în inimă, și al cercetărilor tainice care sunt trimise de sus la bună vreme, în ceasul nevoii. Credința cuprinde convingerile ce atrag bunăvoirea lui Dumnezeu și puterea de sus. Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 4 Acestea două împreună aduc stă- pânirea vieții veșnice. Câtă vreme această viață este păstrată în în- tregime, creștinul e de nebiruit, fiindcă, lipindu-se de Domnul, este un singur duh cu El; iar pe Domnul nimic nu Îl poate birui. Dar atunci, de ce cad creștinii? Din pricina slăbirii credinței. Slăbesc convingerile creștinești, slăbește și energia duhovnicească. Pe măsură ce are loc această slăbire, harul este silit să părăsească inima, iar imboldurile rele înalță capul. Când apare prilejul, omul înclină spre acestea din urmă, și gata căderea. Priveghează și păzește credința în întreaga ei întocmire și n-ai să cazi! De aceea zice Sfântul Ioan că cel născut din Dumnezeu nu păcătuiește.5 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 5