Astăzi, Joi, 12 Februarie, 2026 Sf. Ier. Meletie, arhiepiscopul Antiohiei Sf. Mc. Hristea 1 Ioan 4 20 Dacă cineva zice: Îl iubesc pe Dumnezeu!, dar pe fratele său îl urăște, mincinos este. Pentru că cel ce nu-și iubește fratele pe care-l vede, nu-L poate iubi pe Dumnezeu pe Care nu-L vede. 21 Și această poruncă o avem de la El: Cel care-L iubește pe Dumne- zeu, să-l iubească și pe fratele său. 1 Ioan 5 1 Tot cel ce crede că Iisus este Hristos, este născut din Dumne- zeu; și tot cel ce iubește pe Cel care a născut, Îl iubește și pe Cel care S’a născut din Acesta. 2 Întru aceasta cunoaștem că-i iu- bim pe fiii lui Dumnezeu: dacă-L iubim pe Dumnezeu și-I împlinim poruncile. 3 Căci iubirea de Dumnezeu aceas- ta este: Să-I păzim poruncile. Și poruncile Lui nu sunt grele, 4 pentru că tot cel ce e născut din Dumnezeu biruiește lumea; și aceasta-i biruința care-a biruit lumea: credința noastră. 5 Cine-i dar biruitorul lumii, dacă nu cel ce crede că Iisus este Fiul lui Dumnezeu? 6 Acesta este Cel care a venit prin apă și prin sânge; Iisus Hristos; nu numai prin apă; ci prin apă și prin sânge ; și Duhul Cel ce mărturisește, pentru că Duhul este adevărul. 1 7 Fiindcă Trei sunt Cei ce măr- turisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Sfântul Duh; și Aceștia Trei Una sunt. 8 Și trei sunt cei ce mărturisesc pe pământ: Duhul și apa și sângele; și aceștia trei întru una sunt .2 9 Dacă noi primim mărturia oa- menilor, mărturia lui Dumnezeu este mai mare, fiindcă aceàsta este mărturia lui Dumnezeu: El a măr- = Apa și sângele care au țâșnit din coasta lui Iisus pe cruce (In 19, 34-35), elemente care au și o încărcătură simbo- lică: purificare și răscumpărare; Botezul și Euharistia. 1 Textual: aceștia trei sunt (orientați) spre unul (și același centru), dar cu ideea dinamică de intercomuniune. 2 turisit despre Fiul Său. 10 Cel ce crede în Fiul lui Dum- nezeu are mărturia în el; cel ce nu-L crede pe Dumnezeu, L-a fă- cut mincinos, pentru că n’a crezut în mărturia pe care Dumnezeu a mărturisit-o despre Fiul Său. 11 Și mărturia este aceasta: Dum- nezeu ne-a dat viață veșnică, și această viață este în Fiul Său. 12 Cel care-L are pe Fiul, are viața; cel care nu-L are pe Fiul lui Dum- nezeu, nu are viața. 13 Pe acestea vi le-am scris vouă, cei ce credeți întru numele Fiului lui Dumnezeu, pentru ca voi să știți că aveți viață veșnică. 14 Și aceasta este încrederea pe care o avem către El: Dacă cerem ceva după voința Lui, El ne ascultă. 15 Și dacă știm că El ne ascultă în tot ceea ce-I cerem, atunci știm că avem cererile pe care le-am cerut de la El. 3 4 16 Dacă cineva îl vede pe fratele său păcătuind – păcat nu de moarte –, să se roage, și [Dumnezeu] îi va da viață – celor ce nu păcătuiesc de moarte. Există și păcat de moarte; nu pentru un astfel de păcat zic În sensul: dacă credem cu tărie, ne- condiționat. 3 Desigur, conținutul cererilor. Despre puterea credinței de a converti virtualul în real vezi nota de la Mc 11, 24. 4 eu să se roage. 17 Orice nedreptate este păcat, dar este și păcat care nu e de moarte. 18 Noi știm: tot cel ce e născut din Dumnezeu nu păcătuiește; dimpo- trivă, Cel-Născut-din-Dumnezeu îl păzește, și Cel-Rău nu-l atinge. 19 Știm că noi suntem din Dum- nezeu și că lumea întreagă zace sub puterea Celui-Rău. 5 6 20 Dar știm că Fiul lui Dumnezeu a venit și ne-a dat nouă pricepere, ca să-L cunoaștem pe Dumne- zeul-Cel-Adevărat; și noi suntem în Cel-Adevărat, în Fiul Său Ii- sus Hristos. Acesta este Dumne- zeul-Cel-Adevărat și viața veșnică. 21 Fiilor, păziți-vă de idoli ! Amin.7 Marcu 15 1 Și, dimineața, arhiereii au ținut de’ndată sfat cu bătrânii, cu căr- turarii și cu tot sinedriul; și după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus și = Noi, în opoziție cu lumea (vezi mai departe). 5 Înțelesul complet al verbului origi- nal este acela de a fi întins la orizontală într’o stare de anormalitate (suferință, boală, agonie) sau insalubritate. 6 Dumnezeii mincinoși, cei ce I se opun Dumnezeului-Celui-Adevărat; aceștia pot fi zeii păgânilor sau idolii inimii (forțele care o abat de la Adevă- ratul Dumnezeu). 7 i L-au predat lui Pilat. 2 Și Pilat L-a întrebat: „Tu ești împăratul Iudeilor?” Iar El, răs- punzându-i, a rostit: „Tu o spui”. 3 Și arhiereii Îl învinuiau de multe. 4 Și Pilat L-a întrebat, zicând: „Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta”. 5 Dar Iisus n’a mai răspuns nimic, așa încât Pilat se mira. 6 Iar de sărbătoarea Paștilor el le elibera un întemnițat pe care-l cereau ei. 7 Și era unul cu numele Baraba, închis împreună cu niște răsculați care în răscoală săvârșiseră omor. 8 Și mulțimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă așa cum întotdeauna făcea pentru ei. 9 Iar Pilat le-a răspuns, zicând: „Vreți să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?” 10 Fiindcă știa că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. 11 Dar arhiereii au ațâțat mulțimea, ca mai degrabă să le elibereze pe Baraba. 12 Iar Pilat, răspunzând iarăși, le-a zis: „Ce vreți să fac cu cel despre care ziceți că e împăratul Iudei- lor?” 13 Ei iarăși au strigat: „Răstigneș- te-l!” 14 Iar Pilat le-a zis: „Dar ce rău a făcut?” Iar ei mai tare strigau: „Răstignește-l!” 15 Și Pilat, vrând să facă pe voia mulțimii, le-a eliberat pe Baraba; iar pe Iisus, după ce L-a biciuit, L-a dat să fie răstignit.8 Tâlcuire „Aceasta este biruința care a biruit lumea, credința noastră”, credința creștină. Ce înseamnă a bi- rui lumea? Nici- decum a-i căsăpi pe toți cei ce iubesc această lume și a nimici tot ceea ce ține de iubirea de această lume, ci, trăind printre cei ce iubesc această lume și având de-a face cu obiceiurile lor, să trăiești și să ființezi în chip străin de toți și de toate; îndată ce te-ai lepădat de lume și de toate cele lumești, prin asta ai biruit lumea. Dar cine te învață să te lepezi de lume și cine îți dă putere să faci asta? Credința noastră. Ea îți arată cât de vătămă- toare sunt amăgirile acestei lumi și face să se nască în tine dorința Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 8 de a te slobozi din lanțurile lor. Pe urmă, când omul se hotărăște să rupă aceste legături, se pocăiește și se apropie de tainele înnoirii – de Botez sau de Pocăință –, ea îi dă să simtă în chip tainic dulceața vieții nelumești, dulceață cu care nu se pot măsura toa- te desfătările lumii. Ca atare, în inimă se sălășluiește desprinderea de toate cele lumești, care es- te tocmai biruința asupra lumii; dar prin aceeași lucrare tainică în urma căreia se naște desprinderea de lume este dăruită omului și puterea de a petrece neclintit în această desprindere și înstrăinare de lume; iar aceasta este biruința cea hotărâtoare și statornică.9 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 9