Astăzi, Luni, 23 Ianuarie, 2023 Sf. Sfințit Mc. Clement, episcopul Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sf. Părinți de la Sino- dul al VI-lea Ecumenic Efeseni 1 22 și pe toate I le-a supus sub picioare, și pe El L-a dat peste toate Cap Bisericii 23 care este trupul Său, plinăta- tea Celui ce pe toate întru toți le plinește. Efeseni 2 1 Iar pe voi, care erați morți prin greșalele și prin păcatele voas- tre 2 în care ați umblat cândva după dumnezeul acestei lumi1, după stăpânitorul puterilor văzduhu- lui2, adică duhul care lucrează acum în fiii neascultării3… 1 Aioon (eon) în accepția antică: entitate divină, zeitate. Pentru „dum- nezeul acestei lumi” vezi 2 Co 4, 4 și nota. 2 = Satana. În vechea mentalitate iudaică, spațiul dintre pământ și cer era imperiul diavolului. 3 = Urmașii nemântuiți ai protopă- rinților Adam și Eva, care se mențin în stare de răzvătire împotriva porun- cilor lui Dumnezeu. Frază rămasă în suspensie. 3 Între ei am petrecut și noi toți4 odinioară după poftele trupului nostru, făcând voile trupului și pe ale simțurilor, și astfel din fire eram fiii mâniei5 ca și cei- lalți. 4 Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit 5 pe noi, cei ce eram morți prin greșalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos – prin har sunteți mântuiți! – Marcu 10 46 Și au venit în Ierihon. Și ie- șind El din Ierihon cu ucenicii Săi și cu mulțime mare, Barti- meu orbul, fiul lui Timeu, ședea cerșind la marginea drumului. 47 Și auzind că este Iisus Naza- rineanul, a început să strige și să zică: „Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă!” 48 Și mulți îl certau, ca să tacă; 4 = Noi, Iudeii. 5 = Fiii mâniei lui Dumnezeu; vezi și Rm 1, 18. Astăzi, Luni, 23 Ianuarie, 2023 Sf. Snțit Mc. Clement, episcopul Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sf. Părinți de la Sino- dul al VI-lea Ecumenic Efeseni 1 22 și pe toate I le-a supus sub picioare, și pe El L-a dat peste toate Cap Bisericii 23 care este trupul Său, plinăta- tea Celui ce pe toate întru toți le plinește. Efeseni 2 1 Iar pe voi, care erați morți prin greșalele și prin păcatele voas- tre 2 în care ați umblat cândva după dumnezeul acestei lumi1, după stăpânitorul puterilor văzduhu- lui2, adică duhul care lucrează acum în ii neascultării3 1Aioon (eon) în accepția antică: entitate divină, zeitate. Pentru „dum- nezeul acestei lumi” vezi 2 Co 4, 4 și nota. 2= Satana. În vechea mentalitate iudaică, spațiul dintre pământ și cer era imperiul diavolului. 3= Urmașii nemântuiți ai protopă- rinților Adam și Eva, care se mențin în stare de răzvătire împotriva porun- cilor lui Dumnezeu. Frază rămasă în suspensie. 3 Între ei am petrecut și noi toți4 odinioară după poftele trupului nostru, făcând voile trupului și pe ale simțurilor, și astfel din re eram ii mâniei5 ca și cei- lalți. 4 Dar Dumnezeu, bogat ind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit 5 pe noi, cei ce eram morți prin greșalele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos – prin har sunteți mântuiți! – Marcu 10 46 Și au venit în Ierihon. Și ie- șind El din Ierihon cu ucenicii Săi și cu mulțime mare, Barti- meu orbul, ul lui Timeu, ședea cerșind la marginea drumului. 47 Și auzind că este Iisus Naza- rineanul, a început să strige și să zică: „Iisuse, Fiul lui David, miluiește-mă!” 48 Și mulți îl certau, ca să tacă; 4= Noi, Iudeii. 5= Fiii mâniei lui Dumnezeu; vezi și Rm 1, 18. el însă cu mult mai tare striga: „Fiule al lui David, miluiește- mă!” 49 Și Iisus, apropiindu-Se, a zis: „Chemați-l!” Și l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăznește, scoală-te; te cheamă…”. 50 Iar orbul, lepădându-și haina de pe el și sărind în picioare, a venit la Iisus. 51 Și l-a întrebat Iisus, zicându-i: „Ce voiești să-ți fac?” Iar orbul I-a răspuns: „Să-mi capăt vede- rea, Învățătorule!” 52 Iar Iisus i-a zis: „Du-te, cre- dința ta te-a mântuit!” Și îndată și-a căpătat vederea și-I urma lui Iisus pe cale.6 6 Sfânta Scriptură versiune diorto- sită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania Tâlcuire Orbul din Ierihon, aflând că Domnul trece pe acolo, și-a ridicat gla- sul. Strigătul lui a ajuns la Dom- nul; nimic din cele ce-L înconjurau n-a putut opri acest strigăt, și Dom- nul, chemându-l pe orb la Sine, i-a dat înapoi vederea. În orice vreme și în orice loc Domnul nu trece doar, ci este și rămâne; El cârmuiește întreaga lume. Jude- când omenește, asta înseamnă că El are multe griji; pe dea- supra, și cetele îngerești îl în- conjoară cu slavosloviile lor. Dar dacă reușești să-ți înalți glasul, asemenea orbului din Ierihon, nimic nu va putea împiedica strigătul tău să ajungă la Dom- nul; El va auzi și va împlini cererea ta. Împiedicarea nu o face Domnul; El e aproape și are pregătit tot ce îți trebuie; împiedicarea o faci tu. Înalță-ți glasul până la măsura la care să-l asculte Domnul și vei primi îndată tot ce dorești. Dar care e măsura aceasta? Credința, nă- dejdea, încredințarea în voia lui Dumnezeu. Dar și aceste măsuri își au măsurile lor. Care trebuie să fie aceste măsuri? Întreabă pe cel care a cerut și a primit el însă cu mult mai tare striga: „Fiule al lui David, miluiește- mă!” 49 Și Iisus, apropiindu-Se, a zis: „Chemați-l!” Și l-au chemat pe orb, zicându-i: „Îndrăznește, scoală-te; te cheamă…”. 50 Iar orbul, lepădându-și haina de pe el și sărind în picioare, a venit la Iisus. 51 Și l-a întrebat Iisus, zicându-i: „Ce voiești să-ți fac?” Iar orbul I-a răspuns: „Să-mi capăt vede- rea, Învățătorule!” 52 Iar Iisus i-a zis: „Du-te, cre- dința ta te-a mântuit!” Și îndată și-a căpătat vederea și-I urma lui Iisus pe cale.6 6Sfânta Scriptură versiune diorto- sită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania Tâlcuire Orbul din Ierihon, aând că Domnul trece pe acolo, și-a ridicat gla- sul. Strigătul lui a ajuns la Dom- nul; nimic din cele ce-L înconjurau n-a putut opri acest strigăt, și Dom- nul, chemându-l pe orb la Sine, i-a dat înapoi vederea. În orice vreme și în orice loc Domnul nu trece doar, ci este și rămâne; El cârmuiește întreaga lume. Jude- când omenește, asta înseamnă că El are multe griji; pe dea- supra, și cetele îngerești îl în- conjoară cu slavosloviile lor. Dar dacă reușești să-ți înalți glasul, asemenea orbului din Ierihon, nimic nu va putea împiedica strigătul tău să ajungă la Dom- nul; El va auzi și va împlini cererea ta. Împiedicarea nu o face Domnul; El e aproape și are pregătit tot ce îți trebuie; împiedicarea o faci tu. Înalță-ți glasul până la măsura la care să-l asculte Domnul și vei primi îndată tot ce dorești. Dar care e măsura aceasta? Credința, nă- dejdea, încredințarea în voia lui Dumnezeu. Dar și aceste măsuri își au măsurile lor. Care trebuie să e aceste măsuri? Întreabă pe cel care a cerut și a primit ceea ce a cerut; el îți va spune: „M-am rugat pentru cutare și cutare lucru și am primit; acum am nevoie de asta și de cealaltă, mă rog și nu primesc și știu de ce: fiindcă nu pot să mă ridic la acea măsură a rugăciunii pe care am avut-o mai înainte”. Re- iese că această măsură nu poate fi aplicată mereu. Un singur lu- cru este limpede: că totul ține de noi, nu de Domnul. Îndată ce vei fi în stare să primești, vei primi neapărat.7 7 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. ceea ce a cerut; el îți va spune: „M-am rugat pentru cutare și cutare lucru și am primit; acum am nevoie de asta și de cealaltă, mă rog și nu primesc și știu de ce: indcă nu pot să mă ridic la acea măsură a rugăciunii pe care am avut-o mai înainte”. Re- iese că această măsură nu poate aplicată mereu. Un singur lu- cru este limpede: că totul ține de noi, nu de Domnul. Îndată ce vei în stare să primești, vei primi neapărat.7 7Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru ecare zi din an.