Duminică, 9 August, 2026 Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Duminica a X-a după Rusalii 1 Corinteni 4 9 Căci mi se pare că pe noi, apos- tolii, Dumnezeu ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe niște osândiți la moarte; fiindcă priveliște lumii ne-am făcut, și1 = Spectacol; expuși în văzul tuturor (asemenea condamnaților ce urmează să fie devorați de fiare în arena circului). 1 îngerilor, și oamenilor. 10 Noi suntem nebuni pentru Hris- tos, dar voi, înțelepți întru Hristos; noi suntem slabi, dar voi, tari; voi sunteți ținuți în slavă, dar noi în necinste! 11 Noi până’n ceasul de acum flă- mânzim și însetăm, suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim 12 și ne ostenim lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvân- tăm; prigoniți fiind, răbdăm; 13 defăimați fiind, mângâiem. Ca gunoiul lumii am ajuns, lepădătu- ra tuturor pân’acum. 14 Nu ca să vă rușinez vă scriu acestea, ci ca să vă dojenesc ca pe niște copii ai mei iubiți. 15 Că de-ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți; că pe voi eu v’am născut întru Hristos Iisus prin Evanghelie. 2 16 Așadar, vă rog eu pe voi: călcați pe urmele mele !3 Matei 17 14 Și mergând ei spre mulțime, s’a apropiat de El un om căzându-I în genunchi 15 și zicând: „Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pă- Textual: pedagogi. În antichitate, pedagog era sclavul însărcinat să-i con- ducă pe copiii stăpânului la școală și să-i supravegheze în timpul liber. Desi- gur, distanța dintre pedagog și părintele copilului era mare; la aceasta se referă Pavel. 2 Literal: imitați-mă pe mine; ur- mați-mi exemplul (așa cum fiul devine continuatorul părintelui său). În unele ediții românești există și adaosul: „pre- cum și eu Îi urmez lui Hristos”, dar el nu se justifică prin cele mai autorizate texte originale. 3 timește rău, că deseori cade în foc și deseori în apă; 16 și l-am adus la ucenicii Tăi și ei n’au fost în stare să-l vindece”. 17 Iar Iisus, răspunzând, a zis: „O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi?… Aduceți-Mi-l aici!” 18 Și Iisus l-a certat și demonul a ieșit din el și copilul s’a vindecat din ceasul acela. 19 Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, L-au întrebat deoparte: „De ce noi n’am fost în stare să-l scoatem?” 20 Iar Iisus le-a răspuns: „Din pri- cina puținei voastre credințe; că adevăr vă grăiesc: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mu- tă-te de aici acolo!, și se va muta și nimic nu va fi vouă cu neputință. 21 Căci soiul acesta de demoni nu iese decât numai prin rugăciune și prin post”. 22 Întorcându-se ei din Galileea, Iisus le-a spus: „Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor 23 și-L vor omorî și a treia zi va învia”. Și ei foarte s’au întristat.4 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 4 Tâlcuire „Acest neam (de de- moni) nu iese decât numai cu rugă- ciune și cu post.” Dacă acest neam e izgonit de ru- găciunea și posti- rea altuia, cu cât mai mult el nu poate să intre în cel ce însuși e postitor și rugător. Iată ce îngrădire! Deși demonii sunt mulțime nenumărată și văzduhul e plin de ei, nu pot face nimic celui care se îngrădește prin ru- găciune și prin post. Postul este înfrânarea desăvârșită, rugăciunea este desăvârșita părtășie (comu- niune) cu Dumnezeu; postul apără de bântuirile din afară, iar rugă- ciunea ațintește dinlăuntru asupra vrăjmașilor o panoplie de foc. Pe postitor și rugător, demonii îl simt de departe și fug de el, ca să nu primească lovituri dureroase. Ne e îngăduit să gândim că acolo unde nu este post și rugăciune s-a și înființat demonul? Da. Demonii, sălășluindu-se în om, nu întot- deauna își fac simțită adăstarea, ci se ascund, învățându-și gazda la tot răul și abătând-o de la tot binele în chip hoțesc, așa încât acesta este încredințat că singur face tot, împlinind de fapt voia vrăjmașului său. Tu doar apucă-te de rugăciune și de post, și vrăj- mașul va fugi îndată, așteptând prilejul de a se întoarce; într-ade- văr se întoarce, îndată ce omul părăsește rugăciunea și postul.5 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 5