Astăzi, Miercuri, 11 Februarie, 2026 Sf. Sfințit Mc. Vlasie, episcopul Sevas- tiei; Sf. Teodora împărăteasa 1 Ioan 3 21 Iubiților, dacă inima noastră nu ne osândește, avem îndrăznire că- tre Dumnezeu 22 și orice cerem de la El primim, pentru că-I păzim poruncile și fa- cem ceea ce e plăcut înainte-I. 23 Și aceasta este porunca Lui: ca noi să credem întru numele lui Iisus Hristos, Fiul Său, și să ne iubim unii pe alții, așa cum ne-a dat El poruncă. 24 Și cel ce-I păzește poruncile ră- mâne în El și El într’însul; și’ntru aceasta cunoaștem că El rămâne în noi: din Duhul pe Care ni L-a dat. 1 Ioan 4 1 Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci puneți duhurile la’ncerca- re, dacă sunt de la Dumnezeu;1 Principala strategie a duhurilor rele, patronate de diavol, este aceea de a produce și semăna confuzie. Creștinilor li se recomandă spirit de discernământ (vezi și 1 Tes 5, 21), iar pentru aceasta ei trebuie să aibă anumite criterii. 1 pentru că mulți profeți mincinoși au ieșit în lume. 2 Întru aceasta să cunoașteți voi duhul lui Dumnezeu: fiece duh care-L mărturisește pe Iisus Hris- tos ca venit în trup , este de la Dumnezeu; 2 3 și fiece duh care nu-L măr- turisește pe Iisus, nu este de la Dumnezeu; el este al lui Antihrist, despre care ați auzit că vine, și acum chiar este în lume. 4 Voi sunteți din Dumnezeu, co- pilașii mei, și i-ați biruit , pentru că Cel care este’n voi e mai mare decât cel care este’n lume. 3 5 Ei sunt din lume; de aceea grăiesc ca din lume, și lumea îi ascultă. 6 Noi suntem din Dumnezeu; cel ce-L cunoaște pe Dumnezeu, as- cultă de noi; cel ce nu este din Dumnezeu, nu ascultă de noi. Din aceasta cunoaștem noi duhul ade- Își făcuse apariția erezia dochetiști- lor, potrivit căreia trupul lui Iisus nu a fost real, ci aparent; în consecință, și suferința Sa de pe cruce a fost tot aparentă. 2 = Pe profeții mincinoși.3 vărului și duhul rătăcirii. 7 Iubiților, să ne iubim unii pe alții, pentru că iubirea este de la Dumnezeu, și tot cel ce iubește este născut din Dumnezeu și-L cunoaște pe Dumnezeu. 8 Cel ce nu iubește, nu L-a cunos- cut pe Dumnezeu, fiindcă Dum- nezeu este iubire. 9 Întru aceasta s’a arătat iubirea lui Dumnezeu pentru noi, că Dum- nezeu L-a trimis în lume pe Fiul Său Cel Unul-Născut, pentru ca noi să viem printr’Însul. 10 Întru aceasta este iubirea: nu pentru că noi L-am iubit pe Dum- nezeu, ci pentru că El ne-a iubit pe noi și L-a trimis pe Fiul Său jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. 11 Iubiților, dacă Dumnezeu în acest fel ne-a iubit pe noi, datori suntem ca și noi să ne iubim unii pe alții. Marcu 14 43 Și îndată, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, și cu el o gloată cu săbii și cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari și de la bătrâni. 44 Iar trădătorul le dăduse semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Prindeți-l și duceți-l sub pază”. 45 Și venind îndată și apropiin- du-se de El, I-a zis: „Învățătoru- le!…”. Și L-a sărutat. 46 Iar ei au pus mâna pe El și L-au prins. 47 Unul din cei care stăteau pe lângă El, scoțând sabia, a lovit-o pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea. 48 Și răspunzând, Iisus le-a zis: „Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți. 49 În fiecare zi eram la voi în tem- plu, învățând, și nu M’ați prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile”. 50 Atunci, părăsindu-L, toți au fu- git .4 51 Iar un tânăr mergea după El, învelit într’un cearșaf pe trupul gol; și l-au prins, 52 dar el, lăsând cearșaful, a fugit gol .5 53 Și L-au dus pe Iisus la arhiereu; și s’au adunat toți arhiereii și bă- trânii și cărturarii. Este vorba de ucenici.4 Acest amănunt este relatat numai de Marcu. Numeroși comentatori sunt de părere că tânărul era însuși viitorul evanghelist, martor ocular al evenimen- tului. 5 54 Iar Petru, de departe, a mers după El până înlăuntru în curtea arhiereului; și ședea cu slugile, în- călzindu-se la foc. 55 Arhiereii și tot sinedriul căutau mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, dar nu găseau. 56 Că mulți mărturiseau mincinos împotriva Lui, dar mărturiile nu se potriveau. 57 Și ridicându-se unii, au dat măr- turie mincinoasă împotriva Lui, zicând: 58 „Noi l-am auzit spunând așa: Voi dărâma acest templu făcut de mână și în trei zile voi clădi altul, nefăcut de mână”. 59 Dar nici așa, mărturia lor nu era la fel. 60 Și sculându-se arhiereul în mij- loc, L-a întrebat pe Iisus, zicând: „Nimic nu răspunzi la tot ce măr- turisesc aceștia împotriva ta?” 61 Iar El tăcea și nu răspundea ni- mic. Iarăși L-a întrebat arhiereul și I-a zis: „Ești tu Hristosul, fiul Celui-Binecuvântat?” 62 Iar Iisus i-a zis: „Eu sunt, și-L veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Puterii și venind pe6 De-a dreapta Tatălui, unde Iisus Se va așeza după înălțarea Sa la cer; pe norii cerului va veni la sfârșitul veacurilor (Mt 24, 30), în toată măreția Sa. 6 norii cerului”. 63 Iar arhiereul, sfâșiindu-și hai- nele, a zis: „Ce trebuință mai avem de martori? 64 Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți?…”. Iar ei toți au judecat că vrednic e de moarte. 65 Și au început unii să-L scuipe și să-I acopere fața și să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Profețește!…”. Și slugile Îl băteau cu palmele peste obraz. 66 Și pe când Petru era jos în curte, a venit una din slujnicele arhiereului 67 și văzându-l pe Petru încălzin- du-se, s’a uitat la el și i-a zis: „Și tu erai cu Iisus Nazarineanul!” 68 El însă a tăgăduit, zicând: „Nici că știu, nici că înțeleg ce spui”. Și a ieșit afară în fața curții; și a cântat cocoșul. 69 Iar slujnica, văzându-l, a înce- put iarăși să le spună celor de față că și acesta este dintre ei. 70 Iar el din nou a tăgăduit. Și după puțin timp, cei de față i-au zis iarăși lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, că ești galileean și graiu-ți este asemănător”. 71 Iar el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta de care-mi vorbiți…”. 72 Și îndată cocoșul a cântat a douaoară. Și Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: „Înainte de a cânta cocoșul de două ori, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine”. Și a’nceput să plângă. Marcu 15 1 Și, dimineața, arhiereii au ținut de’ndată sfat cu bătrânii, cu căr- turarii și cu tot sinedriul; și după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus și i L-au predat lui Pilat.7 Tâlcuire Ai nevoie de aju- tor? Cere. Am ce- rut, zici, și nu mi s-a dat. Dar cum de altora li se dă? Domnul nu e părtinitor, ca unuia să-i dea, iar altuia nu, fără vreo pricină. Darnic fiind, ga- ta este să dăruiască tuturor. Dacă nu dă cuiva, pricina nu stă în El, ci în cel care cere ajutor. Printre aceste pricini pot fi și unele pe care noi nici măcar nu le bănuim; dar sunt și pricini știute, învederate orișicui. Pe una dintre ele – și oare Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 7 nu cea mai de seamă? – o arată Sfântul Ioan a fi lipsa de îndrăzni- re, iar lipsa de îndrăznire vine din mustrarea inimii sau a conștiin- ței. „Iubiților”, spune, „dacă inima noastră nu ne osândește, avem în- drăznire către Dumnezeu, și orice cerem, primim de la El, pentru că păzim poruncile Lui și cele plăcute înaintea Lui facem”. Nu cred că mai este ceva de adăugat la aceste cuvinte. Ele se lămuresc de la sine. Care stăpân va ajuta slugii necredincioase, risipitoare și desfrânate? Iar Domnul ne va fe- rici, oare, dacă nu vrem să fim pe placul Lui și să facem poruncile Lui, și poate că nici de rugăciune nu ne-am apucat decât mânați de nevoie?!8 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 8