Astăzi, Vineri, 9 Februarie, 2024 Odovania praznicului Întâmpinării Domnului Sf. Mc. Nichifor Iacob 2 1 Frații mei, nu întru părtinire1 să vă aveți voi credința în Dom- nul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. 2 Că dacă’n adunarea voastră va intra un om cu inel de aur și’n haină strălucită, și va intra și un om sărac în haină murdară, 3 dar voi vă uitați la cel ce poartă haina strălucită și-i ziceți: Așa- ză-te aici, în locul cel bun!, iar săracului îi ziceți: Tu stai acolo, în picioare!, sau: Tu așază-te jos, la picioarele mele!, 4 oare’n gândul vostru n’ați făcut voi deosebire între unul și altul, și nu v’ați făcut voi judecători cu gânduri viclene? 5 Ascultați, iubiții mei frați: Oare nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci în ochii lumii pentru ca să fie ei bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care 1 Preferința pentru o persoană sau alta în funcție de poziția ei socială, ceea ce de multe ori înseamnă o răsturnare a valorilor și o viciere a credinței în Dumnezeu „la Care nu există părtinire” (Rm 2, 11). El a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6 Iar voi, voi l-ați necinstit pe cel sărac!… Oare nu bogații vă asu- presc pe voi, și nu ei vă târăsc în judecăți? 7 Nu ei sunt cei ce blasfemiază numele cel bun care-a fost che- mat asupră-vă2? 8 Dacă într’adevăr împliniți legea împărătească, potrivit Scripturii: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți, bine faceți; 9 dar dacă cu părtinire cătați la fața omului, faceți păcat, și legea vă osândește ca pe niște călcători de lege. 10 Fiindcă cel ce va păzi toată legea, dar o va călca într’un singur loc, față de toate s’a făcut vinovat3. 11 Pentru că Cel ce a zis: Să nu săvârșești adulter!, a zis și: Să nu ucizi! Și dacă nu săvârșești 2 Numele lui Iisus Hristos, invocat la botez asupra noului creștin. 3 Legea lui Dumnezeu nu e o colec- ție de porunci diverse, independente una față de celelalte, ci o singură lege, unitară, omogenă și indivizibilă, sub semnul suprem al iubirii față de Dumnezeu și de aproapele. adulter dar ucizi, te-ai făcut căl- cător de lege. 12 Așa să vorbiți și așa să faceți, ca unii care va să fiți judecați prin legea libertății. 13 Căci judecata e fără milă pen- tru cel ce n’a făcut milă; dar mila e biruitoare asupra judecății4! Marcu 10 23 Și Iisus, uitându-Se în jur, le-a zis ucenicilor Săi: „Cei ce au bogății, cât de greu vor intra ei în împărăția lui Dumnezeu!” 24 Iar ucenicii erau uimiți de cu- vintele Lui. Dar Iisus, răspunzând iarăși, le-a zis: „Fiilor, cât de greu le este celor ce se încred în bogății să intre în împărăția lui Dumnezeu! 25 Mai lesne îi este cămilei5 să 4 Judecata, aici, în sensul de con- damnare. Accentul textului original e mai puternic: pusă’n fața unei sentințe de condamnare a omului, mila (ca fruct al iubirii de aproapele) e atât de puternică, încât o privește de sus, o disprețuiește, își râde de ea. 5 O seamă de preoți și teologi din zilele noastre încă mai discută pe seama acestui cuvânt, în sensul că n’ar fi vorba de cămilă, ci de odgon. Confuzia vine de acolo că în greaca veche există două cuvinte învecinate care uneori se pronunță la fel: kámilos – kámilos, dar se scriu diferit: kámelos = cămilă și kámylos = odgon. Firește, orice hiperbolă absolutizează imaginea treacă prin urechile acului decât bogatului să intre în împărăția lui Dumnezeu!” 26 Iar ei, mai mult uimindu-se, ziceau unii către alții: „Și cine poate să se mântuiască?…”. 27 Iisus, privind la ei cu lua- re-aminte, le-a zis: „La oameni lucrul acesta e cu neputință, dar nu la Dumnezeu. Că la Dumne- zeu toate sunt cu putință”. 28 Și a început Petru a-I zice: „Iată, noi pe toate le-am lăsat și Ți-am urmat Ție”. 29 Iisus a răspuns: „Adevăr vă grăiesc: Nu este nimeni care să-și fi lăsat casă sau frați sau surori sau mamă sau tată sau copii sau țarine pentru Mine și pentru Evanghelie 30 și să nu primească însutit – acum, în vremea aceasta de pri- goniri – case și frați și surori și mame și copii și țarine; iar în veacul ce va să vină, viață veșnică. 31 Și mulți din cei dintâi vor fi la urmă, și cei din urmă, întâi”. 32 Și erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, și Iisus mergea înain- tea lor. Și ei erau uimiți: și cei ce mergeau în urma Lui se temeau. Și iarăși luându-i cu El și implică absurdul, dar tocmai în aceasta constă puterea ei: cămila, pe lângă toate celelalte, are și cocoașă. pe cei doisprezece, a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple:6 Tâlcuire Auzind cuvântul Domnului privitor la greutatea cu care intră boga- ții în împărăția Cerurilor, uceni- cii gândeau: „Dar atunci cine poate să se mântuiască?”. Domnul a răs- puns: „Ceea ce nu este cu putință la oameni, este cu putință la Dumnezeu”. Este cu neputință a ne lepăda de lăcomie fără înrâu- rirea harului asupra inimii; este cu neputință, fără harul lui Dum- nezeu, a termina și cu oricare altă împătimire și cu orice păcat care trăiește în noi și cu toate odraslele acestor păcate. Harul lui Dumnezeu se dă după credin- ța în Domnul, în Tainele Sfintei Biserici. Așadar, ține-te strâns de Sfânta Biserică a lui Dumnezeu și de toate rânduielile ei și pute- rea lui Dumnezeu, care ajută la tot binele, va fi întotdeauna cu tine. Totdeauna să-ți amintești însă că aceste rânduieli lumi- 6 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia nătoare și curățitoare sunt doar un mijloc, iar nu un țel; drept aceea, străbate-le numai pentru a înnoi și întări, prin lucrarea lor, puterile harice din tine și pentru a ieși apoi la lucrarea ta ca un bărbat puternic, gata de orice lucru bun. Dacă vei ține sub obroc ceea ce ai primit și nu îți vei folosi darurile pentru fapte bune, te vei arăta nedrept, la fel ca cel ce se îndepărtează cu totul de Biserică. Din pricina râvnitorilor nedrepți ai cucerni- ciei, însăși rânduiala cucerniciei este supusă defăimării. Dar asta nu răpește însemnătatea acestei rânduieli și nu-i îndreptățește pe „filozofii” care se îndepărtează de ea numai pe acest temei.7 7 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru �ecare zi din an.