Astăzi, Sâmbătă, 17 Mai, 2025 Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia Sf. Cuv. Nectarie și Teofan Faptele Apostolilor 12 1 Și în vremea aceea regele Irod și-a întins mâna să le facă rău unora din Biserică. 1 2 Și l-a ucis cu sabia pe Iacob, fra- tele lui Ioan .2 3 Și văzând că e pe placul Iudeilor, a adăugat și prinderea lui Petru – și erau zilele Azimelor –3 4 pe carele și prinzându-l, l-a aruncat în temniță, dându-l la patru străji de câte patru ostași ca să-l păzească, vrând ca după Paști să-l scoată în fața poporului. 5 Așadar, Petru era păzit în tem- niță; iar de către Biserică se făcea Irod Agrippa I, nepotul lui Irod Antipa. Evenimentele relatate mai jos se petrec între anii 41, când Irod devine „rege” al Iudeii și Samariei, și 44, când moare (vezi v. 23). Istoricul Iosif Flaviu menționează că moartea lui Irod a fost neașteptată și neobișnuită; el a sucom- bat la numai cinci zile după ce a simțit dureri în intestine. 1 Iacob, fiul lui Zevedeu și fratele Evanghelistului Ioan. El e primul apostol care-și dă viața pentru Hristos, așa cum o vor face toți ceilalți. 2 = Înainte de Paștile Iudeilor.3 necontenit rugăciune către Dum- nezeu pentru el. 6 Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea Petru dor- mea între doi ostași, legat cu două lanțuri, iar în fața ușii paznicii păzeau temnița. 7 Și iată, un înger al Domnului a venit, iar în încăpere a strălucit lumină. Și lovindu-l pe Petru în coastă, îngerul l-a trezit, zicând: „Scoală-te repede!” Și lanțurile i-au căzut de la mâini. 8 Și i-a zis îngerul: „Încinge-te și încalță-ți sandalele!” Și el a făcut așa. Și i-a zis lui: „Îmbracă-ți hai- na și urmează-mă!” 9 Și ieșind, mergea după înger; și nu știa că adevărat este ceea ce s’a făcut de către înger, ci i se părea că vede vedenie. 10 Și trecând ei de straja întâi și de a doua, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate; și ea li s’a des- chis singură. Și ieșind, au trecut într’o uliță, și deodată îngerul s’a îndepărtat de la el. 11 Și Petru, venindu-și în sine, a zis: „Acum cu adevărat știu că Domnul l-a trimis pe îngerul Său și m’a scăpat din mâna lui Irod și din toate câte aștepta poporul Iudeilor”. Ioan 8 31 Deci zicea Iisus către Iudeii care crezuseră în El: „Dacă veți rămâne întru cuvântul Meu, cu adevărat sunteți ucenici ai Mei. 32 Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi”. 33 Ei însă I-au răspuns: „Noi sun- tem urmași ai lui Avraam și nimă- nui niciodată n’am fost robi. Cum de zici Tu: Veți fi liberi?” 34 Iisus le-a răspuns: „Adevăr, ade- văr vă spun: Tot cel ce face păcatul, păcatului îi este rob. 35 Iar robul nu rămâne’n casă pe veci; Fiul însă rămâne pe veci.4 36 Așadar, dacă Fiul vă va face li- beri, cu adevărat liberi veți fi. 37 Știu că sunteți sămânța lui Avra- am, dar căutați să Mă ucideți, pentru că’ntru voi cuvântul Meu nu-și află loc. 38 Eu grăiesc ce-am văzut la Tatăl Ismael era fiul lui Avraam născut din sclava Agar, deci el însuși cu statut de rob, și a fost alungat din familie în favoarea lui Isaac, fiul liber și legitim, care devine astfel și stăpân al casei (vezi Fc 21, 10-12). 4 Meu, iar voi faceți ce-ați auzit de la tatăl vostru”. 39 Ei au răspuns, zicându-I: „Tatăl nostru este Avraam”. Iisus le-a zis: „Dacă ați fi fiii lui Avraam, faptele lui Avraam le-ați face. 40 Dar voi căutați acum să Mă ucideți, pe Mine, Omul care v’am grăit adevărul pe care de la Dum- nezeu l-am auzit. Avraam n’a făcut aceasta. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru”. Zis-au Lui: „Noi nu ne-am născut din desfrânare . Un tată avem: pe Dumnezeu”. 5 42 Zisu-le-a Iisus: „Dacă Dumne- zeu ar fi tatăl vostru, M’ați iubi pe Mine, fiindcă Eu de la Dumnezeu am ieșit și am venit. Că nu de la Mine Însumi am venit, ci El M’a trimis.6 La profeții Vechiului Testament, in- fidelitatea lui Israel față de mariajul său spiritual cu Dumnezeu era calificat ca desfrânare (vezi Os 1, 2; 2, 6). 5 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 6 Tâlcuire Zis-a Domnul: „Dacă Fiul vă va face li- beri, veți fi liberi cu adevărat”. Iată unde este liber- tatea! Mintea este legată cu lanțuri- le neștiinței, rătăcirii, superstiției, nedumeririi; se zbate, însă din ele nu se poate smulge. Alipește-te de Domnul, iar El va lumina întunericul tău și va rupe toate lanțurile în care se zbuciu- mă mintea ta. Voința e înlănțuită de patimi, care nu-i dau loc să lucreze; ea se zbate, ca cel legat de mâini și de picioare, dar nu se poate slobozi. Tu însă alipeș- te-te de Domnul, iar El îți va da puterea lui Samson și va sfărâma toate legăturile nedreptății ce te țin ferecat. Inima este împresu- rată de griji neîncetate, care nu-i dau odihnă; tu însă alipește-te de Domnul, iar El te va odihni; și vei avea pace în tine însuți, totul va fi luminos în jurul tău, iar tu vei umbla împreună cu Domnul, fără împiedicare și poticnire, prin bez- na și întunericul acestei vieți, spre bucuria cea atotfericită și deplină și spre nesfârșirea veșniciei.7 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 7