Astăzi, Sâmbătă, 23 Martie, 2024 Sf. Cuv. Mc. Nicon și cei 199 de ucenici ai lui (Sâmbăta Sf. Mare Mc. Teodor Tiron. Pomenirea morților) Evrei 1 1 În multe rânduri și’n multe feluri grăindu-le Dumnezeu odi- nioară părinților noștri prin pro- feți1, 2 în zilele acestea de pe urmă2 ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moștenitor a toate, prin Care și veacurile3 le-a făcut. 3 Fiind El strălucirea slavei Sale și chipul inței Sale4, și pe toa- te ținându-le cu cuvântul puterii Lui, după ce prin El Însuși a să- vârșit curățirea păcatelor noastre 1 În înțelesul larg: nu numai prin profeții cunoscuți ca atare, ci și prin toți cei ce, într’un fel sau altul, au exprimat voința lui Dumnezeu de-a lungul Vechiului Testament. 2 La „plinirea vremii” (vezi Ga 4, 4). 3 Aici, mai mult decât în alte tex- te ale Noului Testament, grecescul aioöna înseamnă și „lumile”: cerul și pământul, operă a Fiului participant la creație: „toate printr’Însul s’au făcut” (In 1, 3). 4 Foarte exact: amprenta (ipostasu- lui) lui Dumnezeu; „pecete asemenea chipului” (Sf. Vasile cel Mare); „chipul (văzut) al nevăzutului Dumnezeu” (Col 1, 15). Vezi și nota de la In 6, 27. a șezut de-a dreapta Slavei5 întru cele preaînalte, 4 devenind El cu atât mai presus de îngeri, cu cât numele pe care l-a moștenit e mai presus de ei. 5 Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut; și iarăși: Eu Îi voi Lui Tată și El Îmi va Mie Fiu? 6 Și iarăși, când Îl aduce’n lume pe Cel-Întâi-Născut6, El zice: Și să I se închine Lui toți îngerii lui Dumnezeu. 7 Și despre îngeri zice: Cel ce face pe îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale foc arzător; 8 dar despre Fiul: Scaunul Tău, Dumnezeule, este în veacul vea- cului și toiagul dreptății este toiagul împărăției Tale. 9 Iubit-ai dreptatea și ai urât fărădelegea; de aceea Te-a uns 5 = De-a dreapta Tatălui. Slavă: me- tonimie pentru „Dumnezeu” (vezi și la 8, 1). 6 Întâiul-Născut e echivalent cu Unul-Născut. Pentru detalii vezi nota de la Lc 2, 7. pe Tine Dumnezeu, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe fârtații Tăi. 10 Și: Întru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și ceru- rile sunt lucrul mâinilor Tale; 11 ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi; 12 ca pe o velință le vei împătu- ra și ca o haină se vor schimba, dar Tu același ești, și anii Tăi nu se vor sfârși. 2 Timotei 2 1 Tu deci, ul meu, întărește-te în harul care este în Hristos Iisus; 2 și cele ce-ai auzit de la mine în fața multor martori, pe aces- tea încredințează-le unor oameni credincioși care vor destoinici să-i învețe și pe alții. 3 Ia-ți partea ta de suferință, ca un bun ostaș al lui Hristos Iisus. 4 Nici un ostaș nu se încurcă cu treburile vieții dacă vrea să-i placă celui ce l-a adus în oaste; 5 iar dacă cineva ia parte la luptele atletice, nu e încununat dacă nu s’a luptat după legile acestora. 6 Plugarul care se ostenește tre- buie să fie cel dintâi care să mănânce din roade. 7 Înțelege ceea ce-ți spun, căci Domnul îți va da pricepere în toate. 8 Adu-ți aminte de Iisus Hristos Cel înviat din morți, din seminția lui David, după Evanghelia mea7 9 pentru care sufăr până la a legat în lanțuri ca un făcător de rele; dar cuvântul lui Dumnezeu nu e legat. 10 De aceea pe toate le rabd de dragul celor aleși, pentru ca și ei să aibă parte de mântuirea cea întru Hristos Iisus, cu slava veșnică. Marcu 2 23 Și pe când mergea El într’o sâmbătă prin holde, ucenicii Săi, pe cale, au început să smulgă spice8. 24 Și fariseii Îi ziceau: „Vezi, de ce fac ei sâmbăta ce nu se cuvi- ne?” 25 Și Iisus le-a răspuns: „Oare niciodată n’ați citit ce a făcut 7 = În conformitate cu Evanghelia predicată de Pavel (Rm 2, 16; 16, 25) sau de el împreună cu apostolii autentici (2 Co 4, 3; 1 Tes 1, 5; 2 Tes 2, 14). 8 De la Mt 12, 1 și Lc 6, 1 știm că mobilul acestor smulgeri de spice era foamea; în ochii fariseilor, gestul era echivalent cu acțiunea de a secera, a strânge recolta, a procura hrană, deci a lucra în ziua Sabatului, ceea ce constituia un delict. David când a fost în lipsă și a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 26 cum a intrat în casa lui Dum- nezeu, în zilele lui Abiatar arhie- reul, și a mâncat pâinile pune- rii-înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoții, și a dat și celor ce erau cu el?” 27 Și le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om, iar nu omul pentru sâmbătă; 28 așa că Fiul Omului este Domn și al sâmbetei”. Marcu 3 1 Și iarăși a intrat în sinagogă. Și era acolo un om având mâna uscată. 2 Și Îl pândeau pe Iisus să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Și El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te și stai acolo, în mijloc!” 4 Și le-a zis lor: „Oare se cuvine ca sâmbăta să faci bine, sau să faci rău? să mântuiești un suet, sau să-l pierzi?” Iar ei tăceau. 5 Și privindu-i cu mânie și întris- tându-Se de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!” Și el a întins-o, și mâna lui s’a făcut sănătoasă. Ioan 15 17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții! 18 De vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte de voi M’a urât. 19 Dacă ați din lume, lumea ar iubi ce este-al ei; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v’am ales pe voi din lume, de aceea vă urăște lumea. 20 Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul ei. Dacă M’au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. 21 Dar pe toate acestea vi le vor face din pricina numelui Meu, pentru că ei nu-L cunosc pe Cel ce M’a trimis. 22 De n’aș fi venit și nu le-aș fi grăit, păcat n’ar avea; dar acum ei nu au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor. 23 Cel ce Mă urăște pe Mine Îl urăște pe Tatăl Meu. 24 De n’aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat n’ar avea; dar acum au și văzut și M’au urât – și pe Mine, și pe Tatăl Meu, 25 dar aceasta, pentru a se plini cuvântul scris în legea lor: M’au urât pe nedrept. 26 Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede9, Acela va mărturisi despre Mine. 27 Dar și voi mărturisiți, pentru că de la’nceput sunteți cu Mine. Ioan 16 1 Pe acestea vi le-am grăit ca să nu vă poticniți10. 2 Vă vor scoate din sinagogi; ba chiar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că-I aduce închinare lui Dumnezeu.11 9 Purcederea (de la latinescul pro- cedo) este mișcarea prin care Du- hul Sfânt izvorăște din Tatăl și Se odihnește în Fiul, într’o permanentă comuniune treimică. Sfântul Duh este și „Duhul Adevărului”, pentru că prin el și prin lucrarea Sa în lume cunoaș- tem adevărul total despre Dumnezeu. Text fundamental pentru elaborarea și formularea articolului 8 din Simbolul Credinței. 10 Vezi nota de la Mt 16, 23. Iisus îi previne pe apostoli asupra încercărilor la care vor supuși, pentru ca acestea să nu le devină pietre de poticnire în credință și lucrare. 11 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia Tâlcuire S-au apropiat oa- menii de paha- rul Domnului, au fost la cina Dom- nului: Slavă Ție, Dumnezeule! Sla- vă Ție, Dumnezeu- le! Slavă Ție, Dum- nezeule! Mare zi a Domnului este astăzi! Preaslăvită prăznuire în cer! Nu este oraș, nici sat, nici casă în care cineva să nu se împărtășit. Pe toată întinderea Rusiei, peste tot în miazăzi și la răsărit sunt atâția oameni înveș- mântați în haina albă a dreptății, care au gustat din viața dumne- zeiască și s-au unit cu Domnul întru adevăr! Înnoitu-s-a trupul Domnului – trupul Bisericii, și s-a înveșmântat în slava sa cea adevărată, ascunsă de ochii oa- menilor, însă văzută de ochii îngerești. Închinatu-s-au îngerii Celui Întâi-Născut atunci când El a fost adus în lume întru puterea Sa, iar acum I s-au închinat pen- tru că lumea este adusă iarăși la El. I s-au închinat și au cântat: „Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului; toiagul dreptății – toiagul împărăției Tale. Iubit-ai dreptatea și ai urât fărădelegea” (Ps. 44, 7-8).12 12 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru ecare zi din an.