Astăzi, Joi, 11 Septembrie, 2025 Sf. Cuv. Teodora din Alexandria Sf. Cuv. Eufrosin bucătarul […] Galateni 1 1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici prin om , ci prin Iisus Hristos și prin Dumnezeu-Tatăl Care L-a înviat pe El din morți, 1 2 și toți frații care sunt împreună cu mine, Bisericilor Galatiei: 3 Har vouă și pace de la Dumne- zeu-Tatăl și de la Domnul nostru Iisus Hristos, 20 Iar în cele ce vă scriu, iată o spun înaintea lui Dumnezeu că nu mint. 21 După aceea am venit în ținutu- rile Siriei și ale Ciliciei. 22 Și după față le eram necunos- cut Bisericilor lui Hristos celor din Iudeea; 2 23 ci ele doar auziseră că „cel ce ne prigonea pe noi odinioară, acum binevestește credința pe care altă- dată o nimicea”; Apăsată precizare inițială împotriva celor ce contestau autoritatea lui Pavel, sub pretext că el nu fusese ucenic direct al lui Iisus Hristos. 1 = Direct, personal.2 24 și-L slăveau pe Dumnezeu întru mine. Galateni 2 1 Apoi, după paisprezece ani, m’am suit iarăși la Ierusalim cu Barnaba, luându-l cu mine și pe Tit. 2 M’am suit potrivit unei desco- periri ; și le-am făcut arătare – dar în chip deosebit celor mai de seamă – despre Evanghelia pe care o propovăduiesc la neamuri, pentru ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3 4 3 Dar nici Tit, care era cu mine și era elin, n’a fost silit să se taie’m- prejur; – 4 dar din pricina fraților minci- noși care se strecuraseră să ne is- 5 Deși, în virtutea misiunii sale spe- ciale, Pavel propovăduiește „pe cont propriu”, el știe prin revelație că predica și pozițiile sale trebuie să aibă consensul Bisericii-Mame, cu care legătura nu tre- buie niciodată întreruptă. 3 Textul sugerează o întâlnire separată cu Apostolii Iacob, Petru și Ioan, „stâl- pii” Bisericii menționați în versetul 9. 4 Subînțeles: Dar toată această situație (controversa asupra circumciziei)… 5 codească libertatea pe care o avem în Hristos Iisus, ca să facă din noi niște sclavi ;6 5 cărora însă noi nici măcar un ceas nu ne-am plecat cu supunere, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână neclintit pentru voi. Marcu 5 1 Și au venit în cealaltă parte a mării, în ținutul Gadarenilor .7 2 Și de’ndată ce El a ieșit din cora- bie, L-a întâmpinat din morminte un om cu duh necurat 3 care își avea locuința în mormin- te; și nimeni nu putea să-l lege nici cu lanțuri, 4 pentru că de multe ori, fiind le- gat în obezi și în lanțuri, el rupea lanțurile și obezile, le sfărâma și nimeni nu putea să-l potolească; 5 și neîncetat, noaptea și ziua, era prin morminte și prin munți, stri- = Robi ai Legii Vechi; aserviți iudai- zanților care cereau ca păgânii convertiți la creștinism să fie mai întâi circumciși și apoi botezați, poziție căreia Pavel i se opune cu îndârjire. 6 Gadara, oraș situat în sud-estul lacu- lui Ghenizaret. Făcea parte din federația celor zece orașe și cetăți autonome, cunoscută sub numele de Decapole. Po- pulația era în majoritate non-iudaică, păgână, ceea ce explică și îndeletnicirea de a crește porci. 7 gând și tăindu-se cu pietre. 6 Iar văzându-L de departe pe Ii- sus, a alergat și I s’a închinat. 7 Și strigând cu glas puternic, I-a zis: „Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinu- iești!…”. 8 Că îi zicea: „Duh necurat, ieși afară din om!” 9 Și l-a întrebat: „Care-ți este numele?” Și I-a răspuns: „Nume- le meu este Legiune , că suntem mulți”. 8 10 Și mult Îl rugau să nu-i trimită afară din acel ținut. 11 Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care păștea. 12 Și L-au rugat, zicând: „Trimi- te-ne în porci, ca să intrăm în ei”. 13 Și El le-a dat voie. Și ieșind du- hurile necurate, au intrat în porci, și turma s’a repezit de pe stâncă’n mare. Și erau ca la două mii și se înăbușeau în mare. 14 Iar cei care-i păzeau au fugit și au dat de veste în oraș și prin sate. Și au venit să vadă ce s’a întâmplat. 15 Și s’au dus la Iisus; și l-au vă- zut pe cel demonizat șezând jos, îmbrăcat și întreg la minte, pe el, Cea mai mare unitate romană, alcă- tuită din infanterie și cavalerie. 8 care avusese legiune de demoni; și s’au înfricoșat. 16 Iar cei care au văzut le-au po- vestit ce s’a făcut cu demonizatul și despre porci. 17 Și ei au prins a-L ruga să plece din hotarele lor. 18 Iar când intra El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga să-l ia cu Dânsul. 19 Și Iisus nu i-a îngăduit, ci i-a zis: „Mergi la casa ta, la ai tăi, și spune-le cât a făcut Domnul pentru tine și cum te-a miluit”. 20 Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole câte a făcut Iisus pentru el; și toți se minunau.9 Tâlcuire „Legiune este numele meu, căci suntem mulți.” Duhurile nu sunt trupești, ca atare nu ocupă loc asemenea tru- purilor. Așa se ex- plică posibilitatea lo- cuirii fizice a mai multor duhuri într-un singur om. Posibilitatea morală a acestui lucru se explică Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia 9 în ce privește duhurile prin imo- ralitatea lor sau prin lipsa oricăror principii morale; iar în ce privește omul, prin contactul larg dintre structura lui sufletească și tărâmul întunecat al duhurilor necurate. Astfel se explică însă numai pu- tința acestui lucru, iar realitatea sălășluirii demonilor în om este supusă unor condiții pe care nu avem putința să le definim. Putem spune doar că această sălășluire nu este întotdeauna văzută, nu se vădește întotdeauna prin manifes- tările cunoscute ale celor îndră- ciți. Există o sălășluire nevăzută, ascunsă a duhurilor în om; mai există și o stăpânire a duhurilor care nu se atinge de trupuri, ci are putere asupra minților, pe care le mână precum vor prin patimile ce lucrează în ei; iar oamenii cred că făptuiesc ceea ce vor, fiind în fapt batjocoriți de puterile necurate. Dar ce e de făcut? Fii un creștin adevărat și nici o putere a vrăjma- șului nu te va birui!10 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 10