Astăzi, Duminică, 16 Martie, 2025 Sf. Mc. Sabin Egipteanul Sf. Cuv. Hristodul din Patmos Duminica a II-a din Post (a Sf. Ier. Grigorie Palama) Evrei 1 10 Și: Întru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat și cerurile sunt lucrul mâinilor Tale; 11 ele vor pieri, dar Tu rămâi, și toate ca o haină se vor învechi; 12 ca pe o velință le vei împătura și ca o haină se vor schimba, dar Tu același ești, și anii Tăi nu se vor sfârși. 13 Și căruia dintre îngeri i-a zis vreodată: Șezi de-a dreapta Mea până ce-i voi pune pe vrăjmașii Tăi așternut picioarelor Tale? 14 Oare nu sunt toți duhuri menite să slujească, trimise spre slujire de dragul celor ce trebuie să moște- nească mântuirea?1 Evrei 2 1 Pentru aceea trebuie ca noi să ne ținem cu atât mai aproape de cele ce-am auzit , ca nu cumva să plutim pe-alături de ele . 2 3 2 Că dacă cuvântul grăit prin în- geri s’a adeverit, și dacă orice4 Față de Fiul, Care e Domn, îngerii nu sunt decât niște servitori la ordinele lui Dumnezeu. 1 = De cuvintele lui Iisus Hristos, transmise prin apostolii Săi și prin mar- torii Săi direcți. 2 Mai exact: să nu intrăm în derivă.3 După tradiția rabinică, Legea de pe4 încălcare de poruncă și neascultare și-a primit răsplata cea dreaptă, 3 atunci, cum vom scăpa noi dacă fi-vom nepăsători față de o ast- fel de mântuire care, avându-și începutul în însăși propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de către cei ce au ascultat-o, Evrei 7 26 Un Arhiereu ca Acesta ne și tre- buia nouă: sfânt, lipsit de răutate, fără pată, osebit de cei păcătoși și devenit mai înalt decât cerurile, 27 Care nu are nevoie, precum ar- hiereii, ca’n fiecare zi să aducă jertfe, întâi pentru propriile lui păcate și apoi pentru ale popo- rului, căci El a făcut aceasta o singură dată, aducându-Se jertfă pe Sine Însuși. 28 Căci legea așază arhierei oameni supuși slăbiciunii, dar cuvântul jurământului, care a venit mai târ- ziu decât legea , a așezat un Fiu desăvârșit în veac. 5 Sinai a fost dată de îngeri prin mij- locirea lui Moise. Invocat de Ștefan în rechizitoriul său din fața sinedriului (FA 7, 53 și nota), argumentul este preluat de Pavel (vezi și Ga 3, 19) pentru a demonstra superioritatea Legii lui Iisus Hristos (Cel mai presus de îngeri) față de legea lui Moise. Prin David, care l-a descoperit în Ps 109, 4. 5 Evrei 8 1 Dar lucrul cel mai de seamă’n cele spuse este acela că noi un astfel de Arhiereu avem, Care a șezut de-a dreapta tronului Slavei în ceruri, 2 slujitor al altarului și al cortului celui adevărat , pe care nu un om l-a ridicat, ci Dumnezeu. 6 Marcu 2 1 Și după câteva zile a intrat iarăși în Capernaum și s’a auzit că este acasă. 2 Și s’au adunat atât de mulți, încât nu mai era loc nici înaintea ușii; și le grăia lor Cuvântul. 3 Și au venit la El aducându-I un slăbănog pe care-l purtau patru inși. 4 Și neputând ei să se apropie de El din pricina mulțimii, au desfăcut acoperișul casei unde era Iisus și, prin spărtură, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. 7 5 Și văzând Iisus credința lor, i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate fie Aluzie la cortul mărturiei, ridicat de Moise în pustie (Iș 25-26); despre cortul ridicat (sau implantat) de Dumnezeu vezi profeția din Nm 24, 6. 6 Acoperiș în formă de terasă, așa cum îl au casele din țările calde. 7 păcatele tale!” 6 Și erau acolo unii dintre căr- turari, care ședeau și cugetau în inimile lor: 7 „Pentru ce vorbește acesta astfel? El blasfemiază. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dum- nezeu?” 8 Și îndată cunoscând Iisus cu Du- hul Său că așa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetați aces- tea în inimile voastre? 9 Ce este mai lesne, a-i zice slă- bănogului: Iertate fie-ți păcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ți patul și umblă!? 10 Dar ca să știți că putere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: 11 ție-ți spun: Ridică-te, ia-ți pa- tul și mergi la casa ta!” 12 Și el de’ndată s’a ridicat și, luându-și patul, a ieșit afară de față cu toți, încât toți erau uimiți și-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodată n’am văzut”. Ioan 10 9 Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. 10 Furul nu vine decât să fure și să’njunghie și să piardă. Eu am venit ca viață să aibă, și din belșug s’o aibă .8 11 Eu sunt Păstorul cel bun. Păsto- rul cel bun, sufletul său și-l pune pentru oi. 9 12 Dar simbriașul și cel ce nu este păstor și cel ce nu este stăpân al oilor vede lupul venind și lasă oile și fuge; și lupul le răpește și le risipește. 13 Iar simbriașul fuge, fiindcă sim- briaș este, și nu de oi îi este lui aminte. 14 Eu sunt Păstorul cel bun, și Mi le cunosc pe ale Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine. 15 Așa cum Tatăl Mă cunoaște pe Mine, tot așa Îl cunosc Eu pe Ta- tăl. Și viața Mea Mi-o pun pentru oi. 16 Și alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; și glasul Mi-l vor auzi, și va fi o turmă și un păstor.10 Cei ce-L urmează pe Iisus vor avea nu numai viața veșnică elementară, ci și pe cea desăvârșită, în imediata apropie- re a lui Dumnezeu, potrivit „multelor locașuri” din împărăția cerurilor. 8 Dublu sens: Devotamentul față de oi și jertfirea vieții pentru ele. El Își dă, într’adevăr, viața, dar nu silit de cineva, ci din propria Sa voință (vv. 17-18). 9 Sfânta Scriptură versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată 10 Tâlcuire „Eu sunt ușa: acela ca- re va intra prin Mi- ne se va mântui” (In. 10, 9). Ace- lași lucru îl spune Domnul și în altă parte: „Nimeni nu vine la Tatăl Meu de- cât prin Mine” (In. 14, 6). Și mai limpede a spus-o atunci când a grăit: „Fără Mine nu puteți face nimic” (In. 15, 5). Așadar, creștin e cel ce e cu totul în Hristos și orice ar avea în sine prețios are de la Hris- tos. Dreptatea lui este dreptatea lui Hristos, și trupul lui tot al lui Hristos este. Cel ce se mântuiește se mântuiește tocmai pentru că e îmbrăcat în Hristos. Numai astfel se poate apropia de Tatăl. Noi am căzut de la Dumnezeu și, ca atare, suntem fii ai mâniei. Numai atunci când ne apropiem de Tatăl în Hristos și în numele lui Hristos dreptatea dumnezeiască se dă în lături și El își tinde mila către noi, primindu-ne. Pecetea lui Hristos se întipărește în întreaga fire a creștinului, iar cel care o poartă va merge prin mijlocul umbrei morții și nu se va teme de rău. Ca să fim astfel, avem Tainele: de Mitropolit Bartolomeu Valeriu Ana- nia Botezul și Împărtășania, căreia îi premerge Spovedania la cei ce au păcătuit după Botez. Acestea ni le-a pus la îndemână Domnul; dar noi, pentru a le primi, trebuie să avem următoarele stări ale duhu- lui: credința, care mărturisește: eu am pierit și mă mântuiesc numai prin Domnul Iisus Hristos; dra- gostea, care râvnește să jertfeas- că totul Domnului Mântuitorului, fără a cruța nimic; nădejdea, care nu așteaptă nimic de la sine în- săși, încredințată că Domnul nu o va părăsi, ci va avea de la El tot ajutorul, atât lăuntric, cât și din afară, întreaga viață, până ce va fi luată acolo unde e El Însuși.11 Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an. 11